Portofelul pierdut sau cum să nu-ți lipești inima de lucruri
Un exemplu clar? Mașina mea albă. Elegantă, muncită, o bucurie s-o conduc. O admiram de parcă era o operă de artă. Și, în fundal, vocea mamei: „Nu-ți lega inima de lucruri.”
Povești scrise simplu, sincer, pentru voi
Un exemplu clar? Mașina mea albă. Elegantă, muncită, o bucurie s-o conduc. O admiram de parcă era o operă de artă. Și, în fundal, vocea mamei: „Nu-ți lega inima de lucruri.”
Un exemplu clar? Mașina mea albă. Elegantă, muncită, o bucurie s-o conduc. O admiram de parcă era o operă de artă. Și, în fundal, vocea mamei: „Nu-ți lega inima de lucruri.”
Te întreb azi: Ce poveste din inima ta așteaptă să fie spusă? Ce lecție prețioasă e acolo și abia așteaptă să ajungă la publicul tău?
Ca orice Tată bun, Dumnezeu nu mă lasă să mă pierd pe drum. Îmi pune limitele pe care eu nu am știut să mi le pun. Îmi ia povara din mâini atunci când eu nu vreau să o las.
„Mamă, când tu nu vei mai fi, ce voi face eu? Cum voi continua fără tine?” Genoveva simți cum cuvintele fetiței îi străpung sufletul ca o săgeată.